Este firesc să te simți  abătut din când în când, dar dacă starea de spirit negativă continuă zi de zi, ar putea fi un semn de depresie. Depresia majoră este un episod de tristețe sau apatie însoțit de alte simptome care durează cel puțin două săptămâni consecutive și este suficient pentru a compromite activitățile zilnice desfășurate în mod normal. Depresia nu este un semn al slăbiciunii sau al unei personalități slabe, este doar o problemă de sănătate care poate fi abordată cu ajutorul unui psihiatru și al unui psihoterapeut.

Simptomele depresie:

Emoționale

Primele simptome ale depresiei sunt tristețea și pierderea interesului pentru activitățile plăcute din viața ta. Suferinzii se pot simți copleșiți de sentimentul de vinovăție sau sentimentul de a fi inutil, de lipsa de speranță pentru viitor și de gânduri recurente de moarte sau sinucidere.

Fizice

Depresia are mai multe simptome fizice, inclusiv:

  • Lipsa de putere și energie, oboseală
  • Insomnie sau hipersomnie, tendința de a dormi toată ziua
  • Dureri persistente de cap, crampe, probleme digestive care nu se ameliorează odată cu tratamentul medical
  • Depresia poate agrava și afecțiunile medicale anterioare, în special durerea cronică.

Lipsa apetitului

Unul dintre principalele indicii pentru a suspecta prezența acestei tulburări este schimbarea poftei de mâncare. Unii pacienți mănâncă mult mai mult și sunt întotdeauna flămânzi, alții își pierd aproape complet dorința de a mânca. Modificarea apetitului este măsurată în mod obiectiv printr-o creștere sau reducere a greutății corporale.

Impactul depresiei în viața de zi cu zi

Dacă nu sunt tratate, simptomele depresive pot afecta negativ (în cazuri severe distrug) munca, activitățile în timpul liber, relațiile sociale și familiare. Oamenii deprimați se luptă să se concentreze și să ia decizii.

Riscul de sinucidere

Nu este neobișnuit ca o persoană deprimată să încerce să se sinucidă. De obicei, aceste încercări nu apar în fazele acute, deoarece individul este atât de imobilizat în detașarea sa de tot și de toată lumea, încât nici măcar nu prețuiește ipoteza unei acțiuni similare. Însă depresia are o natură ciclică, cel mai periculos moment este când pacientul începe să se simtă fizic puțin mai bine, cu mai multă energie. În această fază a ascensiunii, el își poate planifica propria moarte.

Care sunt persoanele cu cel mai mare risc

Oricine poate dezvolta această tulburare în timpul vieții, dar medicii susțin că genetica joacă un rol important. A avea rude care suferă sau au suferit de depresie crește riscul de a dezvolta tulburarea iar femeile sunt de două ori mai predispuse să sufere de depresie.

Cauzele depresiei

Nu s-a stabilit încă cu certitudine ce cauzează depresia, dar cea mai acreditată teorie vorbește despre alterarea structurilor creierului și a funcțiilor chimice. Circuitele cerebrale care reglează starea de spirit funcționează mai puțin eficient în timpul depresiei. Medicamentele  funcționează prin îmbunătățirea comunicării acestor celule nervoase și sunt capabile să facă față simptomelor depresive. Potrivit experților, unele experiențe de viață – cum ar fi pierderea unei persoane dragi – pot da naștere unui episod depresiv, dar numai dacă individul este deja predispus biologic.

Depresia sezonieră

Uneori starea de spirit urmează anotimpurile, vesel vara și abătut iarna, ar putea duce la o  depresie sezonieră. Ar putea depinde și de orele de lumină. Se știe că lumina are un efect pozitiv asupra dispoziției, astfel încât atunci când zilele sunt mai scurte la sfârșitul toamnei și până în primăvară, starea de spirit este coborâtă.

Depresie post-partum

Aproximativ 12% dintre proaspetele mame dezvoltă o stare de depresie intensă după nașterea copilului lor. Simptomele acestui tip special de depresie sunt aceleași cu cele ale depresiei majore, cu circumstanța agravantă că copilul poate fi acuzat de mamă și considerat cauza stării sale  de rău.

Diagnosticarea depresiei

Singura modalitate de a pune un diagnostic precis este de a asculta cu atenție descrierea simptomelor raportate de pacient. Terapeutul trebuie să se intereseze de starea medicală (utilizarea anumitor medicamente, prezența anumitor boli, …), trebuie să investigheze starea de spirit, comportamentele și activitățile zilnice cu o atenție deosebită la schimbările de obiceiuri.

Terapia

Psihoterapia poate aborda formele moderate de depresie (în cazuri mai grave este esențială integrarea psihoterapiei cu terapia medicamentoasă).