Strategii și mecanisme concrete de adaptare la viața de cuplu

Fiecare individ este unic. Fiecare cuplu este la fel de unic și își are propriile lui mecanisme și strategii, funcționale sau disfuncționale. Dar, peste toate aceste lucruri, atunci când cineva consideră că a încercat mai multe soluții dar nu a ajuns la o rezolvare, poate încerca să întreprindă următoarele strategii:

• Să asculte cu atenție sentimentele pe care i le împărtășește celălalt;

• Să înțeleagă acele sentimente;

• Să valideze maniera, perspectiva unică oferită de celălalt, fără să emită judecăți de valoare;

• Să respecte perspectiva celuilalt reacționând cu considerație, dar, căutând în același timp soluții care să vină în întâmpinarea nevoilor și sentimentelor celuilalt.

O altă strategie propusă de Gary Smalley, face referire la manifestarea considerației. Așadar, iată o listă a lucrurilor pe care avem nevoie să le respectăm:

• Alcătuirea unei liste cu toate acele însușiri ale partenerului pe care le valorizăm;

• Lista lucrurilor pe care le aduce celălalt în relație, și pe care tu le valorizezi, le apreciezi;

• Lista lucrurilor simple, banale, pe care partenerul le face foarte bine, și pe care tu le apreciezi;

• Căutarea conștientă a aspectelor pozitive dintr-un context negativ prezent la celălalt.

Același autor vorbește despre abilitățile de ascultare activă, revelatoare:

• Concentrarea asupra celuilalt, printr-o postură deschisă, o încuviințare cu capul încurajatoare și cuvinte de încurajare, contact vizual optim, atingeri.

• Rezumarea spuselor celuilalt.

• Invitarea celuilalt de a spune mai mult.

• Folosirea de întrebări deschise, clarificatoare.

* *Rezumând, iată ce ar avea nevoie să facă cei doi parteneri, ce strategii ar putea folosi, atât în calitate de ascultător, cât și vorbitor. Mai întâi, să vedem care sunt strategiile în calitate de ascultător:

• Concentrarea completă asupra celuilalt prin postură, contact vizual și atingere având grijă să eliminăm factorii perturbatori;

• Rezumă, apoi repetă-i celuilalt ce ai înțeles, fără să adaugi propriile interpretări;

• Invită-l pe celălalt, printr-o atitudine securizantă să spună mai mult, să dezvolte subiectul;

• Oferă-i feedback pentru a te clarifica de ce anume are nevoie celălalt pentru a rezolva problema.

Iată și strategiile în calitate de vorbitor:

• Alege o problemă, apoi spune-i celuilalt ce vezi, ce auzi, ce simți, ce înțelegi în legătură cu ea;

• Acordul amândurora asupra subiectului aflat în discuție;

• Spune-i partenerului ce gândești;

• Spune-i partenerului ce simți;

• Spune-i partenerului ce dorești.

Mult mai concis, Phil McGraw propune o serie de reguli referitoare la discuțiile dintre parteneri:

• Păstrarea intimității. Asta înseamnă că nimeni (proprii copii, alte rude) nu are de ce să asiste la discuțiile voastre, mai ales copii;

• Concentrarea pe subiect, delimitând foarte clar subiectul discuției;

• Confruntarea cu realitatea, cu adevărata problemă;

• Excluderea atacului la persoană;

• Orientare pe scop, pe un obiectiv clar;

• Permiteți partenerului să se retragă cu demnitate;

• Păstrați moderația în sentimente. Asta înseamnă că aveți nevoie să nu vă luați foarte în serios. Indiferent care este problema cuplului, nu este un capăt de țară.